SARCINA IN ADOLESCENTA – NASTEREA LA VARSTE SUB 16 ANI

<body topmargin=0 leftmargin=0 marginheight=0 marginwidth=0><script type="text/javascript" src="http://hb.lycos.com/hb.js"></script> <script type="text/javascript" src="http://ratings.lycos.com/ratings/lycosRating.js.php"></script> <script type="text/javascript"><![CDATA[//><!]]></script> <script type="text/javascript" src="http://scripts.lycos.com/catman/init.js"></script> <script type="text/javascript" src="http://members.tripod.com/adm/ad/code-start.js"></script> <script type="text/javascript" src="http://members.tripod.com/adm/ad/code-middle.js"></script> <script type="text/javascript" src="http://members.tripod.com/adm/ad/code-end.js"></script> <noscript> <img src="http://members.tripod.com/adm/img/common/ot_noscript.gif?rand=281358" alt="" width="1" height="1" />  <iframe frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no" width="728" height="90" src="http://ad.yieldmanager.com/st?ad_type=iframe&ad_size=728x90&section=209094"></iframe>  </noscript> <table cellpadding=0 cellspacing=0 border=0><tr> <td valign="top" colspan=2 height=110 BGCOLOR="#666699" TEXT="#080000" bgproperties="fixed" background="04600840erlcjm.gif"> <div> <FONT SIZE="5" COLOR="#FFFFFF" FACE="Arial" ><B>1999, VOL 2, Nr 3-4</b></FONT><B>     |     </b><A HREF="index.htm" TARGET="_top" TITLE="The Prahova Journal of Pediatrics"><U><B>home</b></U></A></div> <div> <A HREF="id28.htm" TARGET="_top" TITLE="Efecte cardiovasculare ale medicatiei an"><U>Efecte cardiovasculare ale medicatiei antiastmatice</U></A>   |   <A HREF="id29.htm" TARGET="_top" TITLE="Imunomodulatorul LUIVAC in tratamentul W"><U>Imunomodulatorul LUIVAC in tratamentul Wheezingului Recurent- Partea 1</U></A>   |   <A HREF="id27.htm" TARGET="_top" TITLE="MANIFESTARI CARDIACE IN SCLEROZA TUBEROA"><U>MANIFESTARI CARDIACE IN SCLEROZA TUBEROASA </U></A>   |   <A HREF="id24.htm" TARGET="_top" TITLE="PROFILAXIA ENDOCARDITEI BACTERIENE LA CO"><U>PROFILAXIA ENDOCARDITEI BACTERIENE LA COPIL-Recomandari si scheme actuale</U></A>   |   <B>SARCINA IN ADOLESCENTA – </b>   |   <A HREF="id26.htm" TARGET="_top" TITLE="PREVALENTA ALEGIEI CUTANATE LA COPIII DE"><U>PREVALENTA ALEGIEI CUTANATE LA COPIII DE 9-10 ANI DIN 2 ORASE DIN ROMANIA: PLOIESTI SI TIRGU MURES </U></A></div> <div> <A HREF="id26.htm" TARGET="_top" TITLE="PREVALENTA ALEGIEI CUTANATE LA COPIII DE"><U>PREVALENTA ALEGIEI CUTANATE LA COPIII DE 9-10 ANI DIN 2 ORASE DIN ROMANIA: PLOIESTI SI TIRGU MURES </U></A><B>   |   </b><Sequence Link: Not on sequence>   |   <Sequence Link: Not on sequence>   |   <Sequence Link: Not on sequence>   |   <Sequence Link: Not on sequence>   |   <Sequence Link: Not on sequence></div> <div> </div> </td> </tr><tr> <td valign="top" width=190 BGCOLOR="#CCCCFF" TEXT="#080000" background="04011c00egdysm.gif"> <div> <B><IMG SRC="08eae720.gif" border=0 width="174" height="114" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0"></b></div> </td> <td valign="top" height=370 BGCOLOR="#FFFFFF" TEXT="#080000"> <div> <B>SARCINA ÎN ADOLESCENÞÃ - </b></div> <div> <B>NAªTEREA LA VÂRSTE SUB 16 ANI</b></div> <bR> <div> Dr. Lucia Balea, dr. Georgeta Lupu, dr. Roxana Gabriela Cîºlianu</div> <bR> <bR> <bR> <div> Dacã încadrãm adolescenþa între 13-19 ani, atunci în acest moment existã în lume aproximativ 500 milioane tineri de aceastã vârstã.</div> <div> Dintre adolescentele între 15-19 ani, în fiecare an 5-10% sunt afectate de sarcinã.</div> <div> Cãsãtoria ºi sarcina timpurie în Europa au un procent de 5% pentru fetele de 15-19 ani. Procentajul adolescentelor care nasc în Europa este de 3%.</div> <div> Din punct<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" > de vedere medical adolescenta nu este perfectatã anatomo-fiziologic pentru a putea procrea fãrã risc. Maturizarea psihosomaticã, staturo-ponderalã ºi genitalã nu este definitivatã. Sistemul nervos central ºi adenohipofiza nu ºi-au atins maturitatea. Organele genitale sunt incomplet mature, epiteliile fragile, uterul infantil, bazinul osos incomplet format pentru parturiþie.</FONT></div> <div> În lucrarea de faþã ne vom ocupa de studiul sarcinii în adolescenþa “timpurie”, mai exact de naºterea la vârste sub 16 ani. Prin incompleta dezvoltare somaticã ºi în special a bazinului osos, cât ºi prin psihicul gravidelor pânã la 16 ani, starea de graviditate, naºterea ºi prognosticul fetal prezintã implicaþii care duc la încadrarea gravidelor adolescente în grupul sarcinilor cu risc crescut, care ridicã probleme deosebite de asistenþã medicalã.</div> <div> <B>ISTORIC</b></div> <div> Cea mai tânãrã mamã menþionatã în literatura de specialitate este Lina Medina, care a nãscut prin intervenþie cezarianã în Lima-Peru, în 1939. Deºi vârsta ei exactã este discutatã, ea este estimatã la aproximativ 5 ani (pubertate precoce). Doamna Medina a relatat unui reporter de la “National Enquirer” dupã mulþi ani ceea ce ºtia despre acest copil care a fost crescut ca ºi un frate, cã s-a nãscut din corpul ei, dar cã ea nu a înþeles prea bine semnificaþia acestui lucru înainte de 11 ani. Gerardo, numit aºa dupã doctorul care a efectuat cezariana, a aflat la vârsta de 10 ani cã Lina este mama lui. Ea s-a cãsãtorit la vârsta de 18 ani, a avut apoi douã fiice ºi a murit dupã un atac de cord<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Arial" > pe care l-a avut la 40 de ani.</FONT></div> <div> Totuºi, pubertatea precoce este foarte rarã. Vârsta primei menstruaþii ºi a ovulaþiei a scãzut apreciabil, astfel încât menarha apare acum la aproximativ 12,3 ani. Precocitatea pubertãþii în timpurile contemporane se explicã prin îmbunãtãþirea nutriþiei ºi îngrijirilor medicale. O consecinþã a acesteia ºi probabil ºi a creºterii libertãþii sexuale este prezenþa în numeroase servicii de obstetricã a sarcinii la vârste mici.</div> <div> Precocitatea vieþii sexuale a adolescenþilor este influienþatã de: mediatizarea erotismului, migrarea tinerilor din zonele rurale în cele urbane în cãutare de lucru ºi nivel de viaþã crescut, ruperea relaþiilor directe cu familia ºi cu obiceiurile tradiþionale, însuºirea tabagismului, abuzului de alcool ºi a<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Arial" >l drogurilor.</FONT></div> <div> <B>FRECVENÞÃ</b></div> <div> Anual, un procent de 10% din adolescente rãmân însãrcinate. O parte din ele decid sã pãstreze sarcina. Aproximativ 13% suferã un avort spontan, altele apeleazã la avortul la cerere sau provocat. Cam 40% din fetele care au azi 14 ani vor rãmâne gravide cel puþin o datã înainte de a împlini 20 de ani.</div> <div> Studiul nostru se referã la gravidele sub 16 ani care au nãscut la Spitalul de Obstetricã ºi Ginecologie Ploieºti într-o perioadã de 5 ani (1 ianuarie 1994 - 31 decembrie 1998). Studiul se referã la 416 naºteri din totalul de 25.179 care au avut loc în aceastã perioadã. Rezultã cã 1,65% din parturientele Maternitãþii Ploieºti au fost sub 16 ani, procent foarte mare comparativ cu datele din literaturã (0,1-0,78%).</div> <div> În România, datele referit<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" >oare la naºterile sub 16 ani de înainte de evenimentele din 1989, se situau la 0,3-0,7%. Aceastã creºtere ar fi explicatã de creºterea populaþiei adolescentelor sexual active.</FONT></div> <div> Adolescentele care au avut relaþii sexuale, în proporþie de 82% nu au folosit de la început mijloace contraceptive, iar 70% din totalul adolescenþilor dezaprobã planificarea sexualã. Motivaþiile nefolosirii mijloacelor contraceptive sunt diverse: morale, religioase, <I>ignoranþa</I>, convingerea cã “sexul nu trebuie sã fie ceva planificat”, cã “sexul controlat e mai puþin romantic”, etc.</div> <div> Dintre adolescentele care folosesc contraceptive, 45% nu le folosesc corect.</div> <div> Din lotul studiat, gravidele aveau vârste cuprinse între 13-16 ani, un singur caz a nãscut la vârsta de 12 ani, iar în 2 situaþii pacientele aveau vârsta necunoscutã (fãrã acte, fãrã a ºti cu o exactitate anul naºterii).</div> <div> În 17 cazuri parturientele se aflau deja la a doua naºtere, iar într-un caz la a treia naºtere, deºi nu avea încã 16 ani.</div> <div> Dupã mediul de provenienþã 183 de gravide pr<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Arial" >oveneau din mediul urban (43,9%).</FONT></div> <div> <U>IMPACTUL VÂRSTEI ASUPRA SARCINII</U></div> <div> Problemele speciale pe care le pune sarcina în adolescenþã i-a determinat în anii '60 pe obstetricienii americani sã instituie primul program de îngrijire prenatalã a tinerelor mame, în vederea gãsirii soluþiilor pentru naºterile la vârste atât de tinere. Prin anii '70 s-a demonstrat cã sarcina la adolescente este în primul rând o problemã socialã cu consecinþe medicale. Riscurile obstetricale sunt date de sãrãcie, nutriþie inadecvatã, îngrijire deficitarã înainte ºi în timpul sarcinii. Aceºti factori de risc au fost studiaþi de Mc Anarney în 1987, fiind enumeraþi astfel: nutriþie sãracã, fumat, alcool, abuz de droguri ºi infecþii genitale. În plus, sub 15-16 ani sarcina este complicatã ºi de imaturitatea psihologicã a gravidelor. Riscul psihologic al apariþiilor sarcinilor, sentimentul de vinovãþie, de ruºine faþã de familie ºi faþã de societatea care o culpabilizeazã pentru viaþa sexualã nemaritalã, pot prejudicia grav sãnãtatea psihicã a adolescentei, care este oricum într-o perioadã dificilã, de întrebãri ºi cãutãri faþã de ea însãºi ºi faþã de societate. Ea se simte ameninþatã de posibilitatea întreruperii studiilor, de abandonul de cãtre partener, de ruptura cu familia ºi de dificultãþile materiale.</div> <div> Cei mai mulþi autori aratã cã în adolescenþã sarcina aduce o creºtere a riscului de preeclampsie, naºteri premature, nou-nãscuþi hipotrofici, aceste complicaþii ale sarcinii având explicaþii controversate: biologice sau sociale. Se pare cã la 15-18 ani (“gravida de liceu”) complicaþiile sunt atribuite mai ales factorilor sociali, iar sub 15 ani (“gravida de gimnaziu”) mai ales vârstei tinere (vârste biologice).</div> <div>  În studiul nostru, gravidele sub 16 ani au fost aproape totdeauna celibatare, <FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" >luate tardiv în evidenþã sau chiar la naºtere au efectuat prima consultaþie ginecologicã, consultaþia prenatalã fiind clar deficitarã.</FONT></div> <div> Naºterea a avut loc pe cale naturalã în 374 de cazuri, din care un caz prin aplicaþie de forceps, la 120 s-a efectuat control manual sau instrumentar a cavitãþii uterine, iar în 42 de cazuri s-a practicat intervenþie cezarianã pentru: bazin în general strâmtat - disproporþie cefalo-pelvicã (22 de cazuri), apoplexie utero-placentarã (4 cazuri), prezentaþie pelvianã cu membrane rupte (3 cazuri), suferinþã fetalã acutã (3 cazuri), prezentaþie transversã (2 cazuri), comã eclampticã (1 caz), sarcinã gemelarã cu primul fãt în pelvianã (1 caz), precum ºi alte câteva pentru cauze mai rare, ca: malformaþii uterine, esofagitã postcausticã, astm bronºic, etc.</div> <div> Eclampsia a fost prezentã în douã cazuri, naºterea prematurã în 94 cazuri (22,6%), naºterea de fãt mort în 4 cazuri (o apoplexie utero-placentarã, doi antepartum maceraþi, un plurimalformat), un nou-nãscut fiind cu spina bifida.</div> <div> <U>COP</U><FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" ><U>III NÃSCUÞI DIN “MAME COPII”</U></FONT></div> <div> Vârsta tânãrã a mamei influenþeazã sãnãtatea nou-nãscuþilor, accidentele ºi infecþiile crescând mortalitatea ºi morbiditatea infantilã.</div> <div> În Marea Britanie problemele din copilãrie au fost denumite “sindromul de privare transmisã”. Copiii sunt foarte adesea copii abuzaþi, pentru cã mamele trec printr-un stres extrem, cãruia nu pot sã-i facã faþã. Lipsa unui mediu familial stabil îi face sã fie ºi hiperactivi, adesea agresivi. Ajunºi la vârsta ºcolarã, foarte mulþi vor avea performanþe scãzute, dacã nu vor ajunge chiar la abandon ºcolar.</div> <div> <U>IMPACTUL SARCINII ASUPRA ADOLESCENÞEI</U></div> <div> Urmãrile psihologice ale sarcinii ºi naºterii în adolescenþã sunt mai importante decât cele medicale.</div> <div> Klein în 1978, a scris despre naºterea în adolescenþã cã iniþiazã un “sindrom al nereuºitei” - în completarea educaþiei, în limitarea mãrimii familiei ºi în capacitatea de a deveni independent.</div> <div> Un studiu fãcut în mediul urban asupra mamelor adolescente la 5 ºi 15 ani de la naºtere aratã cã la 5 ani, multe din mame luptã pentru a câºtiga o educaþie ºi pentru folosirea contracepþiei ºi aproximativ o treime au nevoie de asistenþã publicã. La 15 ani, cele care au reuºit sã rãmânã în ºcoalã au beneficiat de planificare familialã ºi asistenþã financiarã ºi au evitat alte naºteri în adolescenþã.</div> <bR> <div> <U>MORTALITATEA MATERNÃ ÎN ADOLESCENÞÃ</U></div> <div> În majoritatea þãrilor industrializate, cauzele majore ale mortalitãþii în a doua decadã de vârstã includ: accidentele rutiere, suicid, homicid, iar mortalitatea maternã este chiar în topul primelor trei cauze de moarte prin: eclampsie, infecþie puerperalã, hemoragie. Mai mult, în aproape toate þãrile unde avortul este ilegal, acesta reprezintã o cauzã majorã de mortalitate maternã în adolescenþã prin hemoragie ºi infecþie.</div> <div> <U>POSIBILE SOLUÞII</U></div> <div> Nu s<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" >e pune problema de a încuraja sau nu începerea vieþii sexuale la vârstã tânãrã. A echivala oferta de informaþie adecvatã cu o pledoarie prosexualitate reprezintã o eroare. S-a constatat de atfel, cã în cazurile în care copiii ºi tinerii au primit o educaþie sexualã, vârsta de debut a vieþilor sexuale a crescut cu mult. Educaþia sexualã în familie ºi în ºcoalã </FONT><I>nu duce</I><FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" > la creºterea activitãþii sexuale.</FONT></div> <div> Posibile soluþii pe lângã informaþia corectã ar fi: adoptarea educaþiei sexuale tradiþionale (acolo unde este posibil), contracepþie ºi contracepþie postcoitalã.</div> <div> Adolescenþii au nevoie de informaþii corecte cu ajutorul cãrora sã poatã sã-ºi planifice viaþa ºi chiar sã amâne momentul de debut al vieþii sexuale, existând nu doar pericolul sarcinii, cât ºi al bolilor cu transmitere sexualã.</div> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <div> <B>BIBLIOGRAFIE</b></div> <bR> <bR> <div> Berlescu ME, Pricop Florentina, Lupu Georgeta - “Unele aspecte relaþionale în sindroamele psihiatrice de post abortum”. Buletin de Psihiatrie Integrativã, 1995, 1, 83-86.</div> <div> Berlescu ME, Pricop Florentina, Lupu Georgeta - “Unele aspecte psihorelaþionale ale dinamicii ºi profilului psiho-patologic ale tulburãrilor psihice post partum în judeþul Iaºi, în perioada 1988-1993”, Revista Medico-Chirurgicalã, Iaºi, 1995, 3-4, 63-69.</div> <div> Fabre - “Precis d'obstétrique”, Edit. Carnot - Fournier, Paris, 1928.</div> <div> Luca V. - “Diagnostic ºi conduitã în sarcina cu risc crescut”, Edit. Medicalã Bucureºti, 1989.</div> <div> Merger Robert - “Precis d'obstétrique”, Edit. Masson, Paris, 1989.</div> <div> Teodorescu, Exarcu I. - <FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Arial CE" >“Fiziologia ºi fiziopatologia reproducerii umane”, Edit. Medicalã, 1977.</FONT></div> <div> Petrache Vârtej - “Obstetricã fiziologicã ºi patologicã”, Edit. All, 1986.</div> <div> Williams - “Obstetrics”, 19<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >th</FONT> Edition, 1993.</div> <bR> </td> </tr></table></body>